Acest site utilizează cookie-uri

Daca navigati in continuare pe acest site fara a schimba setarile privind cookie-urile, vom presupune ca acceptati sa primiti toate cookie-urile de pe acest site. Puteti schimba setarile privind cookie-urile in orice moment. Pentru a afla ai multe, cititi Politica de utilizare cookies.

Modifică setările

Situati în curbura lantului carpatic, la rãsucirea dintre Moldova, Muntenia si Transilvania, Muntii Vrancei pãstreazã încã un caracter virgin, sãlbatic, dovadã fiind atât pãstrarea folclorului traditional cât si abundenta animalelor sãlbatice, mai ales a ursului brun.

Apartin Carpatilor Orientali si laolaltã cu Muntii Bretcului si Muntii Buzãului alcãtuiesc sectorul estic, mãrginit de depresiunea intramontanã a Brasovului la nord, de Subcarpatii Curburii la est si de valea carpaticã a Buzãului la sud-vest.

Istoria geologicã a Muntilor Vrancei se întinde pe parcursul a 140 milioane de ani, de la finele mezozoicului pânã în prezent. Datã fiind apartenenta la Carpatii Orientali structura dominantã este cea de flish, dispusã în douã perioade diferite cronologic. Se individualizeazã flishul cretacic (mai vechi si dispus la baza cuverturii sedimentare) si flishul paleogen. Formatiunile geologice sunt afectate sensibil de deformãri tectonice : falii, etc. Unele linii de fracturi se evidentiazã în peisaj prin povârnisuri ori abrupturi care mãrginesc creste propriu-zise.

Ca înãltime Muntii Vrancei culmineazã cu vf.Goru la 1785m. Nivelul mediu este de 1500m desi putine vârfuri trec de 1700m altitudine: vf.Lãcãuti (1777m), Arnisoara (1725m) si Giurgiu (1721m).

Temperatura medie anualã este între 2 si 4°C, mediile lunii celei mai calde oscilând între 14-16° C. În luna ianuarie temperaturile medii coboarã de la -2 la mai putin de -6°C pe culmile cele mai înalte. Durata medie de strãlucire a soarelui este de 80 zile pe an. Iarna gerurile pãtrunzãtoare nu au persistentã îndelungatã si zãpada începe sã se depunã la sfârsitul lui octombrie-începutul lui noiembrie. Existã pericolul producerii avalanselor în Masivul Coza, pe valea Tisitei si pe valea Nãrujei.

Pãdurile adãpostesc o faunã variatã : cocosul de munte, acvila de stâncã, acvila tipãtoare, cerbul, ursul, mistretul, râsul, jderul, lupul. În masivele joase se întâlneste si vulpea, viezurele, pisica sãlbaticã, iepurele comun, iepurele de vizuinã si capra rosie. Muntii Vrancei au fost repopulat cu capra neagra fiind întâlnite pe valea Tisitei.