Au o lungime de 1.300 m și o înălțime a pereților de până la 200 m. Cheile ocupă o suprafață de 324 ha și s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate. Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc. Conține peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturi unele reprezentând elemente rare ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, șogârțul de baltă, tisa, scorușul, garofița albă, fluturașul de stâncă. In Cheile Turzii exista app. 1.000 de specii floristice, specii vegetale printre care si plante rare calcofile, unele endemice, cum sunt: usturoiul salbatic ( denumit popular Ceapa Ciorii din Cheie), Jugastul, Scorusul, Piciorul Cocosului, Garofita alba, odoleanul, omagul, stanjenelul violaceu, vulturica, etc. Sunt prezente 67 de specii de pasari, specii de pesti, batracieni, vulpea, nevastuica, jderul de piatra, mistreti, iepuri, nevastuica, caprioare etc. Rezervatia naturala Cheile Turzii prezinta o larga varietate a formelor de relief carstic, intre cele mai cunoscute pesteri, atat in bibliografia de specialitate, cat si in randul turistilor se numara: Cetateaua Mare, Cetateaua Mica, Pestera Feciorilor, Pestera Hornarilor, Pestera Morarilor, Pestera Calastur, Pestera lui Anton. Pe langa aceste numeroase grote de eroziune de la marginea vaii paraului Hasdate, peisajul se completeaza cu grohotisuri, colturi stancoase, treceri de la poteci line la pereti abrupti, de la stanca si grohotis la vegetatie abundenta.