Mănăstirea franciscană din Brașov a fost fondată în jurul anului 1507, în preajma porții numită Bolonnya. Biserica franciscanilor s-a aflat de la început sub patronajul sfântului Ioan Botezătorul. Alungarea călugărilor franciscani din Brașov a survenit în anul 1530, ca o consecință a Bătăliei de la Feldioara (1529), franciscanii fiind suspectați de simpatii prohabsburgice. Biserica a fost secularizată de orașul Brașov, care a adoptat reforma luterană. Destinația dată bisericii în această perioadă este controversată (grânar sau biserică evanghelică). Se pare că marele incendiu din 1689 a produs importante stricăciuni și acestui lăcaș. În anul 1724 franciscanii s-au reîntors la Brașov. Prin intervenția generalilor imperiali Königsegg și Tiege au dobândit în același an fosta mănăstire a clariselor, care de asemenea a ars în marele incendiu din 1689. Imobilul este locația actuală a mănăstirii franciscane.