Palatul de Justitie
Palatul de Justitie a fost construit intre anii 1890–1895 dupa planurile arhitectilor Albert Ballu (acelasi arhitect care a conceput Palatul de Justitie din Charleroi, Belgia) si Ion Mincu, care a condus si lucrarile de constructie si a desenat si schitele decoratiunilor interioare, respectiv plafoane, pardoseli, balustrade, scari, mobilier.
Piatra de temelie a cladirii a fost pusa de regele Carol I al Romaniei personal, pe 7 octombrie 1890. Martorii evenimentului relateaza ca ceremonia s-a desfasurat dupa tipicul vremii: Regele a semnat actul de fundatie pe pergament, l-a pecetluit cu pecetea regala, dupa care regele, care purta un sort alb, cu ciucuri de aur, a depus pergamentul in fundatie si a pus prima caramida.
Cladirea a fost ridicata pe locul unde, pe vremea Regulamentului Organic, functiona Curtea judecatoreasca, inaltata pe mosiile boierilor Cretulesti si Golesti, pe malul drept al Dambovitei, mai precis pe terenul situat in gradina “Palatului cel mic” al Brancoveanului.
Executia lucrarilor a fost asigurata de firma inginerului Nicolae Cutarida. In interiorul palatului exista o Sala a pasilor pierduti, intocmai ca in Palatul Universitatii din Iasi. Impunatoarea „Sala a pasilor pierduti" numita si „Sala orologiului", ocupa un sfert din cei aproape 13.000 de metri patrati, cat reprezinta suprafata cladirii la sol. Denumirea de „Sala orologiului” provine de faptul ca in acest spatiu era montat un orologiu menit sa masoare „cursul proceselor”.
Exteriorul cladirii are influente urbane, iar corpul central este construit intr-un stil al Renasterii franceze.
Partea centrala a fatadei este putin decrosata si marcata de sase pilastri puternici. Sub boltile constructiei, deasupra intrarii principale, sunt amplasate sase statui alegorice, care semnifica (de la stanga la dreapta): Atentia, Vigoarea, Legea, Justitia, Elocinta si Adevarul, sculptate de Carol Storck, Frederic Storck, Wladimir Hegel si George Vasilescu.
Alte doua statui, care flancheaza ceasul de pe acoperis, semnifica Forta si Prudenta.
