Acest site utilizează cookie-uri

Daca navigati in continuare pe acest site fara a schimba setarile privind cookie-urile, vom presupune ca acceptati sa primiti toate cookie-urile de pe acest site. Puteti schimba setarile privind cookie-urile in orice moment. Pentru a afla ai multe, cititi Politica de utilizare cookies.

Modifică setările

Puţine sunt locurile din oraşul Bistriţa care să fie atât de încărcate de istorie ca ansamblul Sugălete. Complexul cuprinde, pe latura de Nord a Pieţei Centrale, treisprezece clădiri, construcţii gotice, locuinţe ale unor meşteri şi negustori bistriţeni. Este cel mai lung şir de imobile medievale cu arcade la parter din România.

Complexul a fost construit la sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea şi a fost reconsolidat în mare parte după anul 1457, când un incendiu devastator a distrus o parte din construcţiile de lemn ale oraşului.
Aspectul construcţiilor care îl alcătuiesc a rămas aproape neschimbat din perioada anilor 1480-1550. Astfel, o serie de clădiri din şirul Sugălete păstrează încă în arhitectura lor elemente gotice.

Altele au fost transformate, dobândind de-a lungul veacurilor elemente ale renaşterii, baroc sau neoclasice.
Cele mai vechi datează din ultimele decenii ale secolului al XV-lea ilustrând o etapă interesantă în evoluţia aspectului edilitar al oraşului medieval: apariţia primelor case cu etaj.

Din atelierele de sub arcadele acestora, „voievozii moldoveni cumpărau podoabe de aur şi argint, postavuri fine de Flandra şi Colonia, stofe şi mătăsuri fine cu fire aurite de la Veneţia, sau produse rare precum piperul, ghimbirul sau diverse doctorii ale vremii. ”

Băncile de piatră pe care poposeau negustorii şi erau expuse mărfurile se mai păstrează încă fixate în piatra stâlpilor care susţin bolţile.