by Google

Cetatea Făgăraşului este cel mai important monument al Făgăraşului, unul dintre cele mai mari din ţară şi chiar din Europa. Este al doilea cel mai frumos castel din lume, potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor şi reprezintă una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est, informează huffingtonpost.com. 

În clasamentul celor mai interesante zece castele din lume, recomandate persoanelor care apreciază arhitectura, pe primul loc se află Castelul Neuschwanstein din Germania, în stil romantic-renascentist, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea pe un deal accidentat aflat deasupra satului Hohenschwangau, de lângă Füssen (în sud-vestul Bavariei).

Devansată de edificiul din Germania, Cetatea Făgăraş, situată pe locul al doilea, "reprezintă una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est. "În trecut, castelul a fost pivotul puterii regionale. În timpul secolului al XVII-lea, cetatea a fost extinsă, reflectând bogăţia locului", se arată în materialul publicat pe huffingtontonpost.com.

De asemenea, în clasamentul realizat de Hopper, pe locul al treilea se află Castelul Durham din Regatul Unit, edificiul fiind inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO.

 

Cetatea, una dintre cele mai bine păstrate structuri medievale din Europa

Aşezată la jumătatea drumului dintre Braşov şi Sibiu, Cetatea Făgăraşului este una dintre cele mai mari şi bine păstrate structuri medievale din România şi din Europa. Cetatea regală, înzestrată cu cel mai mare domeniu feudal din voievodat a fost construită la sfârşitul secolului al XlV-lea. Primele ştiri documentare care atestă existenţa cetăţii de piatră sunt din 1455, când este menţionat un ,,castelan”, iar în anul următor Iancu de Hunedoara, scriind braşovenilor, aminteşte de ,,cetatea noastră Făgăraş”. Cercetările arheologice din cetate, desfăşurate cu ocazia diferitelor etape de restaurare, au scos la iveală existenţa, înaintea acestei cetăţi de piatră, a unei fortificaţii din lemn cu val de pământ, construită aproximativ pe amplasamentul actualei cetăţii.

Această fortificaţie, dovada unei organizări politico- feudale autohtone voivodale, a fost distrusă la mijlocul secolului al XIII-lea, în urma unui puternic incendiu, după cum atestă vestigiile scoase la iveală prin săpăturile arheologice care au însoţitlucrările de restaurare.

Prima piatră de temelie a cetăţii a fost pusă în secolul al XIV-lea, primul domnitor atestat, care a locuit aici fiind László Kán. Acesta a ordonat ridicarea unei fortificaţii din lemn, iar ulterior, pe timpul lui Majláth István, în 1539, cetatea este reconstruită parţial. Complexul feudal era înconjurat de un şanţ de apărare şi de un val de pământ, două elemente esenţiale, pentru acele vremuri, care asigurau, într-o oarecare măsură, un anumit avantaj pentru soldaţii din interior.

În secolul al XV-lea cetatea din piatră şi cărămidă de la Făgăraş, care era o cetate militară de apărare, avea o incinta patrulateră, cu patru turnuri, bastioane la colţuri şi un turn de avanpost de tip baricada pe latura de est.

După scindarea Regatului Feudal Maghiar, în anul 1541, că urmare a înfrângerii de la Mohacs, Transilvania devine Principat autonom sub suveranitate otomană. În acest cadru, domeniul şi Cetatea Făgăraşului intră în proprietatea ereditară a principilor Transilvaniei.

Mulţi dintre aceştia au acordat o atenţie deosebită Făgăraşului, contribuind la dezvoltarea culturală şi economică a întregii zone.

Această fortificaţie, dovada unei organizări politico- feudale autohtone voivodale, a fost distrusă la mijlocul secolului al XIII-lea, în urma unui puternic incendiu, după cum atestă vestigiile scoase la iveală prin săpăturile arheologice care au însoţitlucrările de restaurare.

Prima piatră de temelie a cetăţii a fost pusă în secolul al XIV-lea, primul domnitor atestat, care a locuit aici fiind László Kán. Acesta a ordonat ridicarea unei fortificaţii din lemn, iar ulterior, pe timpul lui Majláth István, în 1539, cetatea este reconstruită parţial. Complexul feudal era înconjurat de un şanţ de apărare şi de un val de pământ, două elemente esenţiale, pentru acele vremuri, care asigurau, într-o oarecare măsură, un anumit avantaj pentru soldaţii din interior.

În secolul al XV-lea cetatea din piatră şi cărămidă de la Făgăraş, care era o cetate militară de apărare, avea o incinta patrulateră, cu patru turnuri, bastioane la colţuri şi un turn de avanpost de tip baricada pe latura de est.

După scindarea Regatului Feudal Maghiar, în anul 1541, că urmare a înfrângerii de la Mohacs, Transilvania devine Principat autonom sub suveranitate otomană. În acest cadru, domeniul şi Cetatea Făgăraşului intră în proprietatea ereditară a principilor Transilvaniei.

Mulţi dintre aceştia au acordat o atenţie deosebită Făgăraşului, contribuind la dezvoltarea culturală şi economică a întregii zone.

 

Ţara Făgăraşului devine unul dintre cele mai mari şi mai bogate domenii ale Transilvaniei

În timpul lui Gheorghe Rackozi I(1631-1648) au fost dublate, prin interior, zidurile exterioare de pe latura de nord şi de sud, iar în spaţiile create a fost aplicată umplutură de pământ, realizându-se o rezistenţă de 8 metri grosime. Totodată, construieşte, pe jumătatea nordică a laturii de est, clădirea corpului de garda, iar şanţul de apărare din jurul cetăţii este lărgit, adâncit şi umplut cu apă din Olt, devenind astfel un adevărat lac.Ţara Făgăraşului devine unul dintre cele mai mari şi mai bogate domenii ale Transilvaniei cuprinzând peste 50 de sate administrate prin două curţi secundare.

Din a două jumătate a secolului al XVII-lea, ultimii proprietari nu mai întreprind lucrări de amploare, ci doar operaţiuni de reparaţii şi întreţinere. Începând cu anul 1696, după pătrunderea armatei imperiale austriece în Transilvania, Făgăraşul devine proprietate a Coroanei Habsburgice.

Trecerea Făgăraşului în proprietate austriacă şi transformarea în garnizoană a însemnat începutul unei perioade de degradare surprinsă şi în inventarul din 1726. Servind unor scopuri militare, castelul şi cetatea de la Făgăraş îşi pierd eleganţa şi măreţia de odinioară.

 

Cetatea Făgăraşului, una dintre cele mai temute închisori pentru deţinuţi politici

Între 1918 şi 1948 cetatea a fost garnizoană a armatei române. Din 1918 până în 1923, aici a fost lagăr pentru ruşii albi, presa vremii consemnând donaţiile pe care regina Maria le-a făcut pentru aceştia. Între anii 1948 - 1960, în Cetatea Făgăraşului, a existat una dintre cele mai temute închisori pentru deţinuţi politic ale “gulagului” românesc.

Cetatea a fost renovată şi amenajată ca muzeu în 1965, astăzi fiind unul dintre principalele puncte de atracţie ale judeţului Braşov. Turiştii pot vizita încăperile, interiorul turnurilor şi scările înguste de piatră. Cea mai râvnită cetate-castel de pe timpuri are 66 de încăperi, întinse pe cinci niveluri, însă doar o parte dintre camere pot fi vizitate de turişti.

 

Sursa: stiri tvr