by Google

Un clasament al celor mai frumoase drumuri din România trebuie, obligatoriu, să înceapă cu Transfăgărăşanul şi Transalpina. În afară de acestea, poate la fel de spectaculoase sunt şi şoselele care străbat Cheile Bicazului, Defileul Jiului şi chiar drumul ce leaga Bistriţa de Bucovina, prin Pasul Tihuţa. Adevarul.ro vă prezintă doar 5 dintre cele mai spectaculoase drumuri din ţara noastră.

 

1. Transfăgărăşanul – DN7C Fără îndoială, în fruntea topului se află Transfăgărăşanul, supranumit „drumul printre nori“. Cu o lungime de aproape 92 de kilometri, şoseaua construită în 1974 taie Munţii Făgăraş cu serpetine care-ţi opresc respiraţia, şerpuind prin tunele şi dezvăluind peisaje de vis.

Transfăgărăşanul începe din comuna Arefu, judetul Argeş, la kilometrul 61 al DN7C (drum care începe din localitatea argeşeană Bascov) şi se termină în comuna Cârţişoara, judeţul Sibiu, la intersectia cu DN1. Are circa 91,5 kilometri lungime şi două benzi de circulaţie. În anul 2009, englezii de la Top Gear au declarat Transfăgărăşanul cea mai frumoasă şosea din lume. De-a lungul drumului se află 830 de podeţe şi 27 de viaducte şi cinci tuneluri, dintre care unul este cel mai lung din ţară (886 de metri) şi se află la cea mai mare altitudine (2.042 de metri). Acesta se află înainte de a ajunge la Bâlea Lac şi străpunge muntele Paltinu. 

Şoseaua este presărată şi cu numeroase obiective turistice. Imediat după ce treci de Arefu, sus, în vârful muntelui, la o diferenţă de nivel de 180 de metri, este cocoţată Cetatea Poenari. Ca să ajungi la ruinele cetăţii trebuie să urci 1.480 de trepte. Biletul de intrare este de 5 lei.

Apoi urmează Lacul de acumulare Vidraru şi barajul cu acelaşi nume, contruit în 1966. La vremea aceea, era printre printre prime cinci baraje-arc din lume. Barajul curbat are o înălţime de 166 de metri şi o lungime de 307 metri. Lacul de acumulare are o suprafaţă de 1.000 de hectare, iar Trasnfăgărşanul şerpuieşte pe malul său aproape 10 kilometri. De pe punte, lacul este supravegheat de statuia Energeticianului.

Lacul Bâlea apare imediat cum ieşi din tunelul ce străbate muntele Paltinu şi se află la o altitudine de 2.034 de metri.

Lacul glaciar Bâlea măsoara 360 de metri in lungime, 240 de metri în lăţime şi are adâncime maximă de 11,5 metri. La 9 kilometri de lac, se află Cascada Bâlea, una dintre cele mai impresionante cascade din România. Denumită şi Urlătoarea Bâlei, cascada se află între vârfurile Moldoveanu şi Negoiu, iar apa sa are o cădere de 50-60 de metri.

La capătul Transfăgăraşanului, în Cârţişoara, te aşteaptă Muzeul Badea Cârţan.

 

2. Transalpina – DN 67C Transalpina, sau Drumul Regilor, este cea mai înaltă şosea din România. Străbate pe creste munţii Parâng, de la Novaci (Gorj) până la Sebeş (Alba), pe o lungime de aproape 148 de kilometri.  DN 67 C, aşa cum îl veţi găsi marcat pe toate hărţile rutiere, are punctul cel mai înalt în Pasul Urdele, unde ajunge la 2.145 de metri. Şoseaua, încă nefinalizată, străbate Carpaţii Meridionali de la sud la Nord, tăind Parângul şi este paralelă cu Valea Jiului şi Valea Oltului.

Cu toate că este mai înaltă şi mai spectaculoasă decât Transfăgărşanul, şoseaua a fost asfaltată abia în 2009. 

Transalpina este chiar mai veche decât şoseaua care străpunge Făgăraşii, Transfăgărăşanul, fiind construită de armatele romane în drumul lor spre Sarmizegetusa.  După drumul romanilor, şoseaua a fost reconstruită în anii ’30, iar din 2009 a început asfaltarea acesteia.

Actualmente, şoseaua nu este finalizată în totalitate, singura porţiune asfaltată complet şi cu parapeţi este cea dintre Novaci şi Rânca. Lipsa parapeţilor îi dă şoselei gradul maxim de periculozitate. Cu toate acestea, cea mai frumoasă porţiune este cea dintre Rânca şi Obârşia Lotrului, asfaltată, dar fără parapeţi, indicatoare şi marcaje. De aici se poate ajunge pe Valea Frumoasei, la poalele Vârfului Frumoasa. Alte obiective la care putetţi ajunge de pe Transpalina sunt Lacul de acumulare Tăul Bistrei, Lacul de acumulare Oaşa sau Mănăstirea Oaşa. 

 

3. Defileul Jiului – DN 66 Dacă plecaţi din Târgu Jiu pe Drumul Naţional 66 spre Petroşani, veţi traversa Parcul Natural Defileu Jiului. Şoseaua trece, pe malul sinuos al Jiului, printre Munţii Vâlcan şi Parâng şi este dublată de o cale ferată care trece prin zeci de tunele şi numeroase poduri. Defileul începe la nord de localitatea Bumbeşti şi şerpuieşte până aproape de localitatea Livezeni. 

Plecând din Târgu-Jiu spre nord pe DN 66, şoseaua lasă în dreapta localitatea Curtişoara, atestată documentar din secolul al XV-lea în timpul domnitorului Vlad Vodă Călugărul.

În apropierea oraşului Bumbeşti-Jiu se află Castrul Roman, construit, se pare, în timpul împăraţilor Septimus Sever şi Antonun Caracala, de către Cohorta I a Britaniilor, Aurelia Antoniniana Militaria. La intrarea în defileul Jiului se văd ruinele Mănăstirii Vişina, ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân (1386- 1418), care are ca hram Sfânta Treime. La aproximativ 35 de kilometri de Târgu-Jiu, pe malul stâng al Jiului, se află Mănăstirea Lainici, care are ca hram Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Până să ajungi la Mănăstirea Lainici, se află un monument ridicat în cinstea generalului Ioan Dragalina, pe locul unde acesta a fost rănit în timpul Primului Război Mondial.

Şoseaua are două benzi, este şerpuită, iar locurile unde se pot face depăşiri fiind foarte puţine. De la 27 iunie, până în luna noiembrie, în zilele de marţi, miercuri şi joi, în intervalul orar 9.00 – 18.00, se va închide circulaţia rutieră pe DN 66, pe sectorul cuprins între localităţile Bumbeşti Jiu – Petroşani, km 93+500 – km 126+000, pentru realizarea lucrărilor de reabilitare. În acest interval, şoferii care vor să ajungă în Ardeal sau, pe ruta inversă, în Oltenia, rebuie să aleagă rute ocolitoare: pentru relaţia Târgu Jiu – Petroşani şi retur: DN 67, Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea – DN 7 Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Sebeş – Simeria – DN 66 Simeria- Haţeg – Petroşani. 

 

4. Pasul Tihuţa – E 576 Unul dintre cele mai frumoase drumuri din ţară este, fără îndoială, cel care leagă Bistriţa de Suceava, prin Câmpulung Moldovenesc.

E 576 este drumul care face punte, prin Pasul Tihuţa (situat la altitudinea de 1.227 de metri), între Ardeal şi Moldova. 

Cu serpentine, nu atât de strânse ca cele de pe Transfăgărăşan sau de pe Transalpina, şoseaua scoate la iveală rotunjimile obcinilor Bucovinei. Odată ce ai trecut de Pasul Tihuţa (sau pasul Bârgăului), drumul mai face 37 de kilometri până la Vatra Dornei, inima Carpaţilor Orientali, iar apoi prin Pojorâta, drumul duce spre Câmpulung Moldovesc, de unde pot fi admirate frumoasele Pietre ale Doamnei, din Rarău. 

 

5. Cheile Bicazului – DN12 C Drumul care înconjoară Lacul de acumulare Izvorul Muntelui – DN 15 – continuă de la Bicaz spre Ardeal – la Gheorghieni –, prin Cheile Bicazului (DN 12C).

Acestea fac parte din lanţul Carpaţilor Orientali şi au o lungime de 8 kilometri, fiind străbătute de un drum cu serpentine ce-şi face loc între pereţii înalţi de calcar.

Formate în decursul anilor, prin erodarea calcarelor mezozoice mai puţin dure de către raul Bicaz şi afluentii săi, cheile sunt cuprinse în Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş alături de celelalte arii protejate: Lacul Roşu, Cheile Bicazului, Cheile Şugăului, Hăşmaşul Mare şi Hăşmaşul Negru.

 

Sursa: adevarul